miercuri, martie 25, 2009

Pribegia de odinioara


Tacerea vantului adie-n fiinta mea,
Smuls din radacini din basmul de alun
Parasit de omizi ce apareau in lumea ta,
Ma destram, sangerez incontinuu, undeva pe drum..

Sterile vorbe si uitate priviri
Pueril incalzesc un suflet timid, de copil
Fantomele mele dedublate prin cladiri
Inca mai tind, spre magicul fitil.

Orasul in flacari si linistea norilor
Hranindu-mi trecutul, cu bumerangul tacerilor
Ma vad uneori zambind in somnul de vara
Tanjind molatec, dupa fluturii de odinioara.

Desprins de lume si de banale realitati
Patruns de tihna slovelor, in posteritati
Adormind in trenul uitarii de ea
Departe undeva, e mereu noaptea mea..